Îl cheamă Marius. Marius Anghel. Are 38 de ani, fără două luni, și bântuie pe străzile Târgoviștei. Nu are un adăpost deasupra capului și doarme pe unde apucă. A locuit prin cămine, a stat și cu chirie, dar nu-și mai permite. Are o pensie, însă abia îi ajunge pentru medicamente și mâncare. Chiar dacă dezvoltă multiple probleme medicale, chiar și unele infirmități, muncește inclusiv în construcții. L-am găsit în zona Ziarului Dâmbovița, lângă PAVCOM, cărând după el câteva fructe și praz.
„Nu doresc nimănui să stea o noapte pe străzi, eu stau de trei ani”
„Părinții m-au abandonat de mic, sunt din Finta. Nu am pe nimeni, doar hainele de pe mine, luate de la second hand. Am stat o perioadă bună la căminul Liceului 2, apoi cu chirie, undeva mai ieftin. De trei ani dorm prin parcuri, pe scările de bloc, prin centrale. Uneori mă rog la Dumnezeu să nu mai mă trezesc, să mor înghețat, ca un câine. Dar Dumnezeu nu mă lasă, simt cum îmi dă putere și mă încălzește noaptea. Tot ce-mi doresc e un acoperiș deasupra capului, o căsuță, o cămăruță. Muncesc oriunde sunt chemat, pentru mine contează fiecare bănuț, sunt foarte scumpe medicamentele. Nu vreau mila nimănui, nici de la cantina socială nu iau mâncare, nu-s cerșetor. Am fost și bătut pe străzi, iar acum, în pandemie, e foarte greu cu Poliția. Dacă dorm pe o bancă, până dimineață îngheț pe frigul ăsta, așa că merg noaptea pe străzi, să nu deger. Mai îmi iau palme, șuturi, dar unde să mă duc? Nu doresc nimănui să stea o noapte pe străzi, eu stau de trei ani”, își strigă disperarea un suflet chinuit de boli, de neajunsuri, de tristeți.
„Plâng în fiecare noapte, îmi blestem zilele”
Marius e un băiat tare amărât, dar curățel și respectuos. „Nu stau nespălat, nu fur și nu cerșesc. Dacă pot, să știți că ajut pe alții mai necăjiți ca mine și sunt destui. M-am obișnuit să mănânc puțin. Am un prieten care mai îmi dă o ciorbiță, din oala lui. Nu mor de foame. Pentru medicamente mă economisesc, nu pot să stau fără ele. Mai greu e că nu am unde dormi, bântui zi și noapte pe străzi. Îmi intră apă prin pantofi, iar picioarele mele sunt tot timpul degerate. Sunt disperat, dar ce pot să fac? Plâng în fiecare noapte, îmi blestem zilele, însă viața nu mi-o iau, chiar dacă m-am gândit și la asta. Mă rog la Dumnezeu să-mi dea zile și o căsuță a mea!”. O poveste impresionantă, cutremurătoare, a unui suflet chinuit. Chiar dacă Marius nu cere ajutor, are mare nevoie. Poate că, împreună, îi putem face Sărbătorile mai ușoare!
Notă: Marius nu are un domiciliu, iar în dreptul adresei din cartea de identitate scrie Municipiul Târgoviște. Poate fi găsit la numărul de la telefon 0790.117964. În curând, o să postăm și datele unui cont bancar (RO20BTRLRONCRT0285715901 – Anghel Marius)!
Unde il putem găsi?!
0790117654