Frumoasă finală! Dacă am fi urmărit acest meci fără să cunoaștem destinația celor două combatante, Liga a 4-a din județul Dâmbovița, ne-am fi pronunțat, fără echivoc, că a fost vorba despre o partidă de Liga a 2-a. Nu m-am născut în zodia lăudătorilor, așa că părerea mea despre finala Cupei României – faza județeană – dintre CS Viitorul Cojasca și CS Libertatea Urziceanca este supusă doar adevărului, mai ales că am văzut în premieră cele două echipe. Încleștarea din teren, atmosfera sud-americană din tribună, organizarea la nivel înalt, ireproșabilă, gazonul excelent al Stadionului „Eugen Popescu” și timpul ideal pentru fotbal, au fost atributele unui spectacol pe care cei 1500 de spectatori nu-l vor uita niciodată. A câștigat Libertatea Urziceanca prin golul marcat de Mario Alexandru (minutul 13), după o fază bine construită, dar și cu puțin noroc. După gol, Cojasca încearcă refacerea egalității și derulează atacuri pe flancuri, prin învăluire, care ridică nivelul partidei, atât tehnic cât și tactic, mai ales, dar și spectacular. Rămâne 1-0 până la pauză, moment de respiro și pentru toboșarul galeriei din Cojasca. Chiar am fost sunat de un prieten din Valea Voievozilor, care m-a întrebat ce se întâmplă pe stadion, pentru că a fost asurzit de o tobă!
Cojasca putea egala, Urziceanca se putea desprinde
Mitanul secund se caracterizează prin câteva ocazii uriașe, mai ales pe final, când Viitorul putea egala (70, 75, 83, 86, 89, 94) dar și Libertatea se putea desprinde (54, 75, 89). Pentru abnegația lor, toți jucătorii merită felicitări dar, ar fi nedrept, totuși, să nu facem câteva evidențieri, precum Mario Alexandru, Costin Balamiță, Robert Dorobanțu, Dragoș Matei și Bogdan Stoian de la învingători, precum și Cristian Constantin, Ionuț Dinu, Cristi Husa și Marius Ilie de la învinși. Chiar mă gândeam că, măcar unul sau doi dintre acești jucători ar putea ajunge în lotul Chindiei. Finala putea intra în prelungiri în minutul 94, dacă elevii antrenorului Gelu Zamfir ar fi gestionat mai lucid un contraatac spectaculos. Bucuria elevilor lui Fadi Haddad, care au meritat trofeul, s-a extins până în sudul județului, la Ciocănești, comună din care face parte și satul Urziceanca, de acum posesor al Cupei României, ediția 2026, de unde am primit o micuță filmare. Toată această pagină de referință, din istoria fotbalului amator din județul nostru, s-a scris sub tutela profesionistă numită AJF Dâmbovița. În doar 6 ani, această entitate juridică de drept privat, membru afiliat al FRF, condusă ireproșabil de președintele Ciprian Prisăcaru, a transformat din temelii, mișcarea fotbalistică din Triunghi, prin întărirea cadrului organizațional, asigurând o platformă solidă și transparentă spre viitor. Aprecieri deosebite merită și Secretarul general al asociației, Costin Mihai, șeful departamentului sport al acestui ziar cotidian. Da, jos pălăria, pentru finalistele din Urziceanca și Cojasca! Felicitări, învingătorilor! Mulțumim, AJF Dâmbovița!
Caseta tehnică
Stadion „Eugen Popescu” Târgoviște. Spectatori: 1.800. Marcator: Mario Alexandru (13). Arbitri: Iulian Preda – Adrian Păunescu, Emanuel Nichita. Rezervă: Marian Mălău. Observator arbitri: Ionel Pitaru. Delegat AJF Dâmbovița: Ciprian Popa. Cartonașe galbene: I. Ștefan (30), Micu (37), Ioniță (58), Neguț (90+5) / D. Matei (18), Ciobanu (30), Balamiță (32), Dorobanțu (58, 63), Șerban (90+5). Cartonaș roșu: Dorobanțu (63).
Cojasca: Toader (81 Croitoru) – Ioniță (90+2 Stoichiță), Sandu, Micu (37 Lepădatu), I. Ștefan, I. Dinu (90+2 Baltag), Ceaușu, Husa, M. Ilie (81 Cristescu), Neguț, C. Constantin. Antrenor: Marian Matei.
Urziceanca: Voicu – Stoian, Tunsu, A. Matei, D. Matei (84 Zlotea), Tudoran, Ciobanu (60 Stavarache), M. Alexandru (84 Sîrban), Balamiță (84 Mînzu), Dorobanțu, Yassin (59 Șerban). Antrenor: Fadi Haddad.
VASILE NEAGU
