Interviu de colecție cu fotbalistul dâmbovițean al anului 2020! Ascensiunea, sacrificiile și dorințele lui „Tabarcea” Neguț

2869

Chindia Târgoviște furnizează în continuare câștigători în Anchetele Jurnal de Dâmbovița și, mai nou, Sport Impact. Dacă în 2019 Cristi Cherchez a fost declarat fotbalistul dâmbovițean al anului, acum s-a impus în premieră Cristi Neguț. „Tabarcea” a adunat cele mai multe aprecieri în votul online, fiind urmat de Marian Aioani (Chindia), Valentin Mihăilă (AC Parma – CSU Craiova), Octavian Popescu (FCSB) și Daniel Florea (Chindia). Mai are un frate fotbalist, pe Alin, care a atins punctul maxim la Liga a 3-a, unde a evoluat pentru FC Aninoasa și Flacăra Moreni. Chiar și tatăl său a jucat fotbal la nivel județean, un sport îndrăgit în familia Neguț. „Tabarcea” a câștigat respectul fanilor prin calitățile sale, părerea unanimă fiind aceea că este cu adevărat fotbalist. Dar a câștigat și încrederea antrenorilor, fiind folosit în mod constant titular la nivelul Ligii 1. Îl felicităm pentru premiul câștigat, pe care i-l vom înmâna după Revelion!

„De mic copil am visat să ajung să joc în Liga 1”

Salut, Cristi, ce faci?

– Pe acăsică, cu un băiat mic în brațe, are trei lunițe (Luca Andrei). Ne mai certăm și noi, ne mai mângâiem.

Până la urmă, excluzând pandemia de coronavirus, 2020 a fost un an bun pentru tine.

– Da, a fost un an destul de ok. Chiar dacă n-am marcat așa mult, au fost jocuri bune.

Într-un sondaj online, ai fost votat Cel mai bun fotbalist dâmbovițean al anului 2020. Te așteptai la o asemenea nominalizare?

– Am văzut și eu sondajul. Mă așteptam să fiu printre cei nominalizați, însă nu m-am gândit că voi câștiga acest premiu. Sincer, de mic copil am visat să ajung să joc în Liga 1, să fiu apreciat de oameni și îmi doresc să fac mult mai mult decât am realizat până acum. Acum visul meu este să ajung la o echipă pentru care să joc într-o cupă europeană, la un nivel de Europa League măcar. Țin mult să rămân la un nivel constant, cel puțin Liga 1. Și tot ca o dorință, mi-aș dori ca băiețelul pe care îl țin în brațe să fie de 10 ori mai bun ca mine.

Iei în calcul și o convocare la echipa națională?

– E un vis al oricărui jucător, de ce să nu sper? Dacă alții au fost convocați la peste 30 de ani, precum Crețu de la Steaua (FCSB) sau Albu de la UTA, eu de ce să nu sper, dacă am evoluții bune?

Ce reprezintă pentru tine acest premiu, faptul că ai fost votat fotbalistul dâmbovițean al anului 2020?

– E o veste foarte frumoasă și îmi dă un moral mult mai bun pentru anul ce va urma, o încredere mult mai mare. Le mulțumesc oamenilor care au votat și au avut încredere în mine! Voi face tot ce pot pentru a răsplăti aceste aprecieri. Sănătate multă tuturor și sărbători cu bine!

„La juniori era echipamentul mai mare ca mine”

Cum ai început tu fotbalul?

– L-am început cu adevărat în clasa a IX-a, când am ajuns la Nucet la școala de fotbal. Așa, l-am început pe maidan, cum s-ar spunea, mi-a plăcut fotbalul de mic. Mă rugam să mă bage și pe mine la juniori, pe la Cornești, Cătunu, era echipamentul mai mare ca mine. Știu că am jucat un meci de juniori pentru Cornești, cu Conțești, iar la echipa adversă era antrenor Dan Dumitru. M-a văzut, i-a plăcut de mine și mi-a propus să merg la Nucet. A insistat și profesorul de sport de la Școala Generală Cornești, așa că am făcut acest pas. La început mi-a fost un pic cam greu să plec de acasă și am făcut naveta, însă apoi am stat la căminul liceului. Din clasa a X-a m-a ajutat și domnul director să nu mai plătesc, mi-a oferit alte condiții. Primul an la Nucet am lucrat cu Dan Dumitru, iar apoi cu Nicu Croitoru, care m-a luat în clasa a XI-a la Titu, în Liga a 3-a. Apoi am venit la Târgoviște, la Chindia.

De ce ți se spune Tabarcea?

– Este porecla tatălui meu. Și el a jucat fotbal, dar la nivel județean. I se spune așa după Costică Tabarcea, fostul jucător al Petrolului Ploiești, care a murit pe teren.

Cu ce echipă ai simpatizat când erai copil?

– Aveam mai multe, Petrolul, Steaua. Noi suntem dintr-o familie de steliști, dar mergeam la meciuri la Ploiești, aproape de noi.

„Eu mă văd cel mai bine un al doilea vârf, la ciupeală”

Chindia a terminat turul pe loc de play-off, crezi că va rămâne acolo și la finalul returului?

– E devreme să vorbim despre o calificare în play-off, mai sunt încă 15 meciuri de jucat. Eu sper să fim constanți, așa cum am fost în turul ăsta și să nu picăm de pe locul 8 în jos.

Cum te înțelegi cu Emil Săndoi?

– E destul de ok ca antrenor, dar și în afara terenului. E un om bun.

Care crezi că a fost cel mai bun meci al tău în 2020?

– Cu Gaz Metan Mediaș, când am bătut cu 1-0 acasă.

Și cel mai frumos gol?

– Rămâne cel cu Dinamo, de anul trecut.

A apărut vreo ofertă pentru tine?

– Dacă o fi fost în dreptul clubului, la mine nu a ajuns nimic. Așa, discuții sau telefoane de la impresari au mai fost. Eu nici măcar nu am un impresar, nu am semnat cu nimeni.

Pe ce post îți place să joci cel mai mult?

– Eu mă văd cel mai bine un al doilea vârf, la ciupeală, dar joc unde mi se cere, în bandă stânga, dreapta, atacant. În Liga a 2-a am avut multe goluri ca al doilea vârf, după ce a plecat Popa la Dinamo, iar Nicu Croitoru m-a folosit atacant lângă Cristi Cherchez. El a marcat 17 goluri, eu vreo 14.

„Calități? Viteză, forță, condiție fizică, un pic de tehnică în regim de viteză”

Cu cine te înțelegi cel mai bine de la echipă?

– Mă înțeleg bine cu toată lumea, e un grup destul de ok.

Care crezi că sunt calitățile tale?

– Viteză, forță, condiție fizică, un pic de tehnică în regim de viteză.

Unde consideri că ar trebui să mai lucrezi?

– Cred că tactic, pentru a deveni un jucător mai complet.

Ai un fotbalist favorit?

– Din țară îmi place acum Dennis Man, e pe val, un jucător care merită toate aprecierile. La nivel mondial îmi place Mane, ăla negru de la Liverpool, să facem și o glumă. Îmi place Liverpool ca echipă.

Ce hobby-uri ai?

– Pescuitul. Aș dormi și pe baltă, dacă aș putea.

Care este cel mai importat sfat dat de părinți?

– Să fiu un corect, cinstit, un om drept.

Te consideri realizat financiar ca fotbalist de Liga 1, titular la Chindia?

– Nu. E o situație bună financiară, dar se poate și mai bine. Să nu mâniem pe Dumnezeu, e destul de bine, dar eu îmi doresc să ajung undeva mai sus. Mi-am construit o casă, la Comișani, să fiu mai aproape de Târgoviște, însă, momentan locuiesc cu chirie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here