Da, așa arată Chindia, ca o echipă hăcuită, făcută bucățele, deliciu pentru mesele altora. Ne devorează toți, pentru că nici măcar lealitatea divină nu ne mai apără. Și-a băgat necuratul coada în sânul echipei și și-o zârcolește, știind că nu-l tămâiază nimeni. Aveam 1-0 pe culmea Piteștiului, prin golul lui Popadiuc, din minutul 30, un gol al insistenței, și credeam că Sarsailă s-a mutat prin alte bătături când, deodată, la doar un minut, îi șubrezește șutul lui Popa (nume predestinat împotriva lui) și ne anulează o nouă exaltare. Nu cunoaștem diriguirile din vestiar, pe timpul pauzei, dar am văzut cum repriza secundă începe să semene cu aceea de pe Național Arena, împotriva FCSB-ului, rezultatul fiind întors, în favoarea piteștenilor, prin golurile din minutele 58 (Garita) și 76 (Ișfan). Nu știm de unde a scos Garita „foarfeca” aceea, care l-a surprins pe Căbuz, altfel singurul chindist care își face constant bine treaba, dar nu ar mai repeta-o din zece încercări. Acesta este motivul pentru care am susținut că nici lealitate divină nu mai ține cu echipa lui Mihalcea. Și, cum în momentele dificile nu poți să schimbi o întreagă echipă, singura soluție este sacrificarea antrenorului. Desigur, nu este el vinovatul integral, poate nici pe jumătate, dar nici nu poți să mergi din răbdare în răbdare, până la retrogradare. Această harcea-parcea, în care se află echipa târgovișteană, este rezultatul unor inepții comise înainte ca ialomițeanul să aterizeze aici, deci nu-i aparțin. Mihalcea are doar vina că nu a dat milităria jos din pod, pe de o parte, și că experiența lui are o mărginire ca antrenor principal. Nu există nicio garanție că, înlocuindu-l pe el, echipa se va redresa, dar încercarea aceasta este unica soluție. Indiscutabil, comanda trebuie preluată de altcineva. Urmează o etapă intermediată miercuri, 31 august, când Chindia este gazdă pe terenul adversarei, lucru rar întâlnit, poate chiar unic în fotbal. Numai asemenea gazdă să nu fi, cu vreo 12.000 de antisuporteri. Dar, asta e! Când ne pregătim să revenim acasă, în noul paradis de sub Turn, se slăbesc puterile echipei și vedem un orizont asemănător cu cel din liga secundă. Poate nu am dreptate!
* Material realizat de VASILE NEAGU