Cel mai vitregit dintre toate sporturile la nivel local, și mă refer aici la disciplinele olimpice, atletismul continuă să țină steagul sus la nivelul performanței. Inițial s-au remarcat sportivii regretatului Sandu Marin și ai venerabilului Nicolae Guțoiu, după care au început să scoată capul în lumea bună atleții Desdemonei Banu Ionescu. Și pe aruncări sunt ceva rezultate, însă aici participarea este mai redusă și se ajunge mai ușor în zona podiumului. Asta nu știrbește cu nimic din meritele lui Cornel Pătrășcan sau Mihai Prodan, doi antrenori pasionați. Revenind la Desdemona, după ce a scos-o Sportivul Anului în Dâmbovița pe Diana Ivăncescu, propune acum un alt nume interesant atletismului românesc, pe Ana Maria Balache. Atleta legitimată la Clubul Sportiv Târgoviște a fost inclusă pe lista extinsă pentru FOTE (Festivalul Olimpic al Tineretului European), din Slovacia (Banska-Bystrica), în proba de 100 m liber. O recunoaștere a valorii acestei sportive, dar și un motiv de mândrie pentru club, de vreme ce Ana Maria se pregătește în condiții pe care nu le-aș recomanda nimănui. Fără o pistă de atletism, fără un vestiar propriu, fără dușuri, sportivii acestei discipline se antrenează pe unde apucă, prin parcuri, pe străzi sau prin săli de sport siberiene, pe care directorii nu le încălzesc, motivând că pică internetul!!! Cu toate acestea, iată-i sus, cel puțin la nivelul vârfurilor de generație. Un merit important îl au, fără doar și poate, antrenorii. Fără ei, atletismul nu ar mai exista în județul Dâmbovița. Cu tot respectul pe care li-l port, însă poate că și ei au o mică vină. Copleșiți de greutăți, inclusiv la nivelul selecției, îmi pare că sunt prea discreți în a lupta pentru drepturile lor și ale sportivilor. Să ia exemplul colegilor de la alte discipline, care nu au ezitat să bată cu pumnul în masă, atunci când s-a umplut paharul. În multe dintre cazuri, au făcut-o cu folos.
