Mi-era tare drag să merg la moară la Văcărești, cu tataia Costică și cu unchii mei, Vardienii. Nici nu dormeam noaptea, de teamă să nu plece fără mine. „Bă, plăvanilor, să aveți grijă de băiat!”, le striga mamaia Andreica, în timp ce urcam în căruță. Treceam gârla (râul Dâmbovița) aproape de punte, unde era un vad cu apă mai mică, ocoleam pe la balastieră și o tăiam peste câmp, până la CAP, apoi urcam coasta și ieșeam lângă primărie, aproape de parcul boierilor Văcărești. Moțăiam în căruță, până se deschidea moara, sau priveam cum pleacă oamenii la muncă, la tren. Bătrânii mei au moștenit un teren lângă baraj, așa că an de an merg să achit impozitul la Văcărești. Îmi sunt tare dragi anumiți funcționari de acolo. Dacă nu ridică tonul, țipă, iar dacă nu țipă, te iau la rost. Zici că ei sunt primari, ce spun eu?…, miniștri și secretari de stat. Te privesc de sus și îți vorbesc în vârful limbii. Primarul (Romică Stoica), de altfel, e un om de treabă, doar că nu este la birou. În schimb, mă abordează viceprimarul Marian Irimescu (foto). „Vă urmăresc emisiunile, pe ultima ați făcut-o cu domnul Rizescu, de la Glodeni. Haideți să vă arăt ce am făcut și noi la stadion”. Îl ia și pe șeful de post, care joacă pentru echipa locală, și mergem la terenul de fotbal.
Ce fotbaliști au dat Văcăreștii!…
Față de cum știam eu acest stadion, sunt îmbunătățiri majore. S-a terminat cu furtul de table și fier, este împrejmuit în totalitate, s-a construit un grup sanitar, cabinele au fost renovate, între tribună și suprafața de joc a apărut un gard nou, băncile de rezervă sunt acoperite, iar gazonul arată spre foarte bine pentru această perioadă. „Mi-a plăcut dintotdeauna fotbalul. Eu i-am adus antrenori la Văcărești pe Silviu Dumitrescu și Ion Pitaru, cu Oțelul Târgoviște”, spune viceprimarul Irimescu, în timp ce flutură un steag cu echipa locală, Victoria Văcărești 2018. Revenim la primărie, unde îmi arată multiplele rânduri de echipament pe care le au jucătorii. Din această comună s-au ridicat în fotbalul mare Florea Alexandru, Ilie Niculescu, Răzvan Toboșaru, Marinică Ionică sau Alexandru Jipa, toți cu prezențe la Liga 1.
Oiniști de frunte și un mare boxer, Marin Vișan!
Pe vremuri, la Văcărești, era o puternică echipă de oină, sportul nostru național, pentru care a evoluat și vicele Irimescu. „Am avut în comună un profesor de agricultură, pasionat de oină, domnul Georgescu, care a participat cu echipa Văcăreștiului la Cupa Speranțelor. Văcărești era campioană județeană, iar câștigătoarea de zone participa la finala națională a Cupei Tineretului la sate. Am ieșit campioni naționali în 1974, la Craiova și la Zalău, 1976. Am fost și vicecampioni într-un an, la Tulcea. În campionatul național ne-a preluat Metalul Târgoviște, în 1976. În primul an de participare ne-am calificat în primele 8 și am mers la finala pe țară, la Mangalia. Chiar dacă nu aveam var să trasăm liniile terenului, puneam cercuri”. Pentru echipa comunei juca și marele boxer Marin (Rică) Vișan, multiplu medaliat național, balcanic, internațional și la Centura de Aur. L-am vizitat acasă, apoi l-am invitat la emisiunea pe care o moderez la Columna TV. Trist e că omul care l-a răpus pe gigantul campion mondial și olimpic cubanez, Jorge Hernandez, cel mai mare sportiv din istoria comunei Văcărești, nu se bucură de respectul cuvenit. Nimeni nu a considerat că ar merita o distincție binemeritată, Cetățean de Onoare al comunității unde s-a născut și unde locuiește. Păcat!
