Un obiectiv ratat la lovituri de departajare, mai ales o promovare așteptată de peste două decenii, e dureros ca o tortură. Am rămas cu o durere profundă după barajul chinuitor cu Voluntari, dar și cu senzația că se putea mai mult. Și că se poate mai mult. Dorința de promovare s-a amplificat la Târgoviște, chiar dacă sunt și păreri care anticipează o prăbușire. Nu și domnul Vasile Neagu, încrezător în puterea de luptă și de revenire a Chindiei, după cum reiese dintr-un articol de analiză, publicat în paginile cotidianului „Jurnal de Dâmbovița”.
„Noul sezon 2018- 2019 al Ligii 2, care bate la uşă, are unele noutăţi… insolite. Prima este aceea că oraşul de pe Bega, Timişoara, capitala Banatului, se prezintă la start cu trei echipe, două foste şi una… retro. Pe lângă această premieră absolută a „Fruncii” – şi chiar a ligii secunde (exceptând Capitala, chiar şi premieră naţională) – bântuie o rivală „bătrână” care adăstează de ani buni spre amvonul care a făcut-o celebră, UTA. Rămasă vergură în faţa Chindiei, „Bătrâna Doamnă” caută un crâsnic spre o reabilitare faţă de sezonul trecut. Zona aceasta bănăţeană trebuie luată în seamă. O covârşire – sigură – de aici o să plece! De fapt, acolo şi în jurul Capitalei se însumează aproape jumătate din aspirantele spre tipsia de sus!
Umilită în sezonul trecut, echipa Pandurilor pozează la „Poarta Sărutului”, deşi la doi paşi se află „Masa Tăcerii”! Prin crângul bătrân se vede noul stadion fără… ştampilă! Până la Coloana Infinitului mai e ceva distanţă. Mare vâlfă**, vorba lui Haşdeu, se face şi pe la Piteşti, Ploieşti (şi toate cele cu… eşti!), numai că stolnicii şi vătăşeii au nevoie de o doică, o… mancă-mare! Numele, fie ele şi legate de legende, nu sunt odoare!! Poţi renaşte numele unor echipe de tradiţie (chiar campioane), dar nu-i mai reîncarnezi pe Dobrin şi fraţii Munteanu niciodată!…
Spre Mare e soare, dar un soare bortelit, fiindcă Constanţa şi-a făcut-o cu mâna ei, când l-a înjosit pe Hagi. Şi, oricum, la Ovidiu s-a câştigat un campionat, lucru pe care nici măcar „lupul de mare”, Antonescu, nu l-a visat în cariera lui. E diferenţă mare între o luminiţă aşezată într-un cilindru de căciulă (fie el şi istoricul Far) şi o recentă campioană ca o grizetă!! Bacăul şi Clujul (partea universitară!) sunt, de asemenea, nişte noi venite (revenirea înseamnă autenticitate, cunu pimkie!) aşa că, să fim serioşi, de unde să apară sofisme pentru Chindia? Cine i-ar mai putea lua coroana acestei „Regine a Carpaţilor” în acest sezon? Şi aşa sportul-rege i-a sărutat mâna, şoptindu-i la ureche: „… dacă era după MINE!!?”.
Şi acum, spre final, să facem o explicaţie – după dicţionar – asupra numelui echipei noastre, nume istoric, sonor (!), înălţător şi (mă credeţi?) dumnezeiesc! Precizăm din capul locului că acest clinchet aparţine turnului nostru, celebru în toată lumea şi… neînclinat! Aşadar: CHINDIE (substantiv feminin) = perioadă de timp cuprinsă între amiază şi apusul soarelui; loc pe bolta cerească unde se află Soarele în această perioadă de timp. Incredibil!… prima parte, până la punct şi virgulă, reprezintă ratarea barajului, a promovării!, iar partea a doua mai citiţi-o dumneavoastră o dată! Şi – din suflet – vă rog să o memoraţi! Reprezintă promovarea! Chindie mai înseamnă şi un dans de seară, pe care sperăm să-l jucăm anul viitor, în Liga 1, în nocturnă, la Târgovişte! Iată cât de fascinantă este povestea unui cuvânt pe care clasamentul Ligii a 2-a şi-l doreşte în frunte, dar nu doar câteva etape (vă amintiţi?), ci până la finalul campionatului. Succes Chindia! *) Vergură = virgină!! **) Vâlfă = vâlvă”.