Victorie prezumtivă a Chindiei, 3-0 cu lanterna roșie Progresul Spartac, după un joc irefutabil al elevilor lui Vasile Miriuță. Dar, până să capete această valență, partida putea deveni dramatică chiar din start. Era minutul 3, când echipa platanilor putea deschide scorul, prin Solet. Și ceva mai târziu, progresiștii au fost aproape de gol (10), prin cel mai bun jucător al lor, Florescu. Un minut mai târziu, Golofca își aduce aminte că a fost, cândva, golgheterul primului eșalon, fie și numai pentru o jumătate de sezon, și – ca urmaș al răzeșilor suceveni – trece la atac. Într-un sfert de oră, a spart de două ori poarta… spartacului Păun, (11 și 26). Chindiștii au mai ratat câteva ocazii clare, până la pauză dar, dacă nu a fost 0-2, nu putea să fie nici 4, 5-0. Cei 1000 de spectatori s-au răcorit cu câte un pahar de apă ori suc, cu vânzare pe stadion, așa ca la casele mari, au ascultat muzică și, desigur, imnul echipei, la stația de amplificare. În repriza secundă, Chindia a continuat jocul ofensiv, dar cu piciorul mai săltat de pe accelerație. Este adevărat că nici oaspeții nu prea au mai avut vlagă, dar câteva ocazii au existat, mai ales sub „presiunea” galeriei și a unui grup de copii, care au format un duet foarte frumos. Golul lui Moldoveanu (78) a închis tabela (de fapt… tabelele!) de marcaj, deși ratarea lui Șerban, din primul minut al prelungirilor, a săltat publicul în picioare.
Ne este dor de o partidă în nocturnă!
În ciuda rezultatului, oaspeții nu au jucat rău. Poate că meritau și ei un gol, dar cei patru suporteri ai lor nu au avut ocazia să-l vadă. Măcar pentru… arsenalul lor, un steag imens, un banner… progresist și mult efort vocal, le-ar fi îndulcit înfrângerea. Un suporter al Chindiei spunea că la Târgoviște toate echipele joacă bine (poate mai puțin Dumbrăvița). Da, așa este, și, știți de ce? Aici există un gazon de top în România. Cred, așa cum spunea și cineva dintre angajații clubului, că suprafața de joc a stadionului „Eugen Popescu” poate rivaliza cu oricare alta din primele trei ale SuperLigii. Parcă ne este dor de o nouă partidă în nocturnă, dar asta depinde doar de adversar. Deocamdată, urmează o pauză datorată jocurilor echipelor naționale în preliminariile Euro 2024.
Urmează Corvinul, peste două săptămâni
În runda a 10-a, Chindia joacă la Hunedoara, cu Corvinul, pe 21 octombrie. Programarea aceasta se poate schimba ca zi, dar și ca oră. Despre jocul acesta vom mai scrie, ca prefață. Ce bine ar fi, ca atunci reprezentativa României să fie matematic calificată, înaintea ultimei runde. Revenind la Chindia, ar fi cazul – acum după ce unele probleme ale crizei au fost rezolvate – ca atenția tuturor să se îndrepte doar spre evoluțiile echipei. Două locuri i-au permis, această victorie, să urce în clasament. E drept, la doar un punct de locul 6, dar asta până la ultimul joc al etapei, Tunari – Corvinul, care poate schimba ierarhia actuală a play-off-ului. Stăm în permanență cu clasamentul în față, pentru că el hotărăște totul. Nu trebuie să luăm în calcul echipele care nu au drept de promovare. Aceasta ar fi o mare prostie.
Campionatul regular este la jumătate
Mai întâi, trebuie ca echipa târgovișteană să intre în zona 1-6 cu stabilitate, nu ca flotantă. Apoi, indiferent de statutul adversarelor, ea trebuie să atace – cel puțin – locurile care să-i asigure barajul, dacă va eșua în tentativa de promovare directă. Nu vreau să… visez frumos, cu capul pe o pernă de paie, dar după ce am văzut cel puțin o dată toate aspirantele la promovare, susțin că niciuna nu este superioară Chindiei. Chiar dacă sunt unele mai omogene, mai sudate datorită vechimii loturilor, nu au jucători mai valoroși decât echipa noastră. Campionatul regular este la jumătate. Nimic nu este pierdut, dacă se încheie o dată stabilitatea compartimentelor și se definitivează o formulă standard, cu posibilitatea tuturor jucătorilor de rezervă de a-și spune, oricând, cuvântul. Încă o pauză, care poate face mult bine echipei Chindia. Așa să fie!
VASILE NEAGU
