Două goluri pentru două decenii! Târgoviştea vibrează pentru fotbal

1597

Cei foarte tineri nu au văzut niciodată un meci de Liga 1 la Târgoviște. Iar cei care au avut acest privilegiu, nu vor uita niciodată trăirile formidabile transmise de fotbaliștii legendă ai urbei. Cum poate fi uitat acel 7-0 cu Steagu Roșu Brașov, prin care CS Târgoviște promova în Divizia A, în urmă cu fix 41 de ani? Era 12 iunie 1977. O zi magică, la fel și 18 mai 1996, când Oțelul Universitatea Târgoviște învingea cu 3-0 Dacia Unirea Brăila, bifând ultima noastră promovare în elita fotbalului românesc. Generații uriașe de fotbaliști, care au intrat în istoria sportului dâmbovițean. La fel o pot face pe 13 iunie 2018 și băieții lui Nicu Croitoru, pe stadionul simbol de lângă Turnul Chindiei. Vă recomandăm un editorial răscolitor purtând semnătura domnului Vasile Neagu, publicat în ediția de miercuri a cotidianului „Jurnal de Dâmbovița”.

2-0 este scorul care ar schimba fusul orar la Târgovişte, mutându-ne pe alt meridian, pentru o jumătate de noapte. Sau 1-0, dar cu câştig la loviturile de departajare, după 120 de minute. La celelalte variante nu are rost să ne gândim, deşi nu pot fi scoase din calcul. Norocosul gol al lui Balaur (nici lui nu-i venea să creadă că, după ce a lovit din întâmplare mingea, aceasta a căpătat o traiectorie atât de norocoasă) atârnă greu în talerul ilfovenilor. Este scorul acela periculos, care te ţine cu sabia deasupra capului, care te obligă să marchezi şi iar să marchezi, dar să nu primeşti gol. Deşi are valoarea şi experienţa ei, echipa din Voluntari se vede clar că mai are ceva, despre care ne-au amintit şi câţiva suporteri ai ei, sâmbătă seara. Vom dezvălui multe lucruri după încheierea socotelilor! Târgoviştea vibrează ca o lamelă de sub clapa unui pian, iar rezonanţa ei se simte peste tot. Chindia şi Voluntari sunt cuvintele pe care le auzi la orice colţ de stradă, în baruri şi cafenele, în şcoli, magazine şi birouri. Nici numele jucătorilor de lângă Turn nu sunt ocolite, ci mai degrabă rostite cu patimă şi chezăşie. Peste tot se simte o combustie care a cuprins pe toată lumea, chiar şi pe cei care nu au călcat vreodată pe stadion. Acest „comensualism” conţine şi un grad ridicat de optimism. Zvonul că Târgoviştea fotbalistică s-ar putea să facă o zonificare pe cel mai înalt platou al fotbalului românesc a devenit, pentru unii, deja un potou. Şi totuşi, până atunci mai sunt, încă, cel puţin 90 de minute… hotărâtoare. De fapt, cele mai decisive jucate de echipa noastră, de peste 20 de ani încoace. Returul acestui baraj seamănă cu o mărşăluire a unei oşti spre vârful redutei. Uneori, steagul asaltatorilor nu a fluturat pe metereze. Sperăm din totul sufletul că în seara de 13 iunie simbolul învingătorilor să fluture în vârful Turnului Chindiei! Un simbol roş-albastru pe care să scrie cu… galben PROMOVARE! Târgoviştea vibrează pentru fotbal. Este nevoie de două goluri pentru mărire, adică pentru glorie! A sosit ziua deznodământului. Ni-l dorim fericit!

Foto arhivă Ciprian Prisăcaru

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here