Încep prin a le mulţumi celor au crezut în potenţialul meu jurnalistic, pornind de la regretatul Jozsef Pildner şi ajungând la distinşii Alina şi Teodor Vasiliu.
Nu o să uit niciodată mirosul de ziar proaspăt tipărit şi ziua în care mi-a fost publicat primul articol. Se întâmpla în primăvara anului 1998, dar a trecut parcă o viaţă de atunci. De fapt, era o altă viaţă până şi în presă, era un alt gen de presă, mai de calitate în opinia mea. Exista şi mai mult respect, inclusiv pentru colegii de breaslă. Ce peniţă aveau seniorii din presa locală, să nu mai vorbesc despre greii de la centru! Multe poveşti am strâns ca jurnalist, pe care mi-aş dori să le cuprind într-o carte, un vis pe care sper să-l văd împlinit. Aş mai avea câteva, iar unul dintre ele ar fi să coordonez un ziar de sport la nivel local, care să cuprindă tot ce mişcă în fenomenul dâmboviţean. Acum nu pot să susţin un asemenea proiect, îmi lipsesc câteva elemente importante. În schimb, m-am hotărât să pornesc un site de profil, i-am spus SportImpact, unde să public când îmi permite timpul. E şi o nouă provocare, dacă vreţi un test de evaluare, poate şi o schimbare pe care o încerc. Nu mi-e teamă şi nici nu voi face din asta un eveniment, e doar un site pe lângă multe altele care rulează în peisajul local. Şi e al meu, fără să mă subordonez cuiva. Voi scrie ce simt şi ce gândesc. M-am retras atunci când a apărut cenzura şi m-am stabilizat la „Jurnal de Dâmboviţa”, unde m-am putut desfăşura fără nici cea mai mică piedică. Doar că în viaţă apar şi asemenea momente, în care e recomandat să încerci un proiect propriu. M-am ataşat puternic de „Jurnal”, unde am lucrat la o construcţie sportivă frumoasă, alături de colegi minunaţi. Le sunt profund recunoscător celor de aici şi nu vreau să-i părăsesc în momente dificile. Le voi rămâne alături, atâta timp cât îşi doresc asta! SportImpact a devenit activ și sper să vă placă!
COSTIN MIHAI
